Istoric
Prima atestare documentară a satului Grănicești datează din 15 martie 1490, când Ștefan cel Mare a întărit Episcopiei de Rădăuți dreptul de stăpânire a 50 de sate „care au fost date de … Alexandru voievod„. [5]
Obiective turistice
- Biserica de lemn din Grănicești – datând din 1758; se află în cimitirul satului
Demografie
Componența etnică a comunei Grănicești
Români (97,31%)
Necunoscută (2,52%)
Altă etnie (0,15%)
Componența confesională a comunei Grănicești
Ortodocși (66,93%)
Penticostali (26,95%)
Creștini după evanghelie (2,29%)
Necunoscută (2,7%)
Altă religie (1,1%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grănicești se ridică la 4.440 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.929 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,32%). Pentru 2,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,94%), dar există și minorități de penticostali (26,96%) și creștini după evanghelie (2,3%). Pentru 2,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Grănicești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Nuțu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
Partidul Național Liberal | 6 | ||||||||
Partidul Mișcarea Populară | 2 |
Componența etnică a comunei Grănicești
Români (98,2%)
Polonezi (0,7%)
Evrei (0,6%)
Altă etnie (0,5%)
Componența confesională a comunei Grănicești
Ortodocși (97%)
Romano-catolici (0,85%)
Mozaici (0,6%)
Altă religie (1,55%)
Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Grănicești se ridica la 1611 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (98,2%), cu o minoritate de evrei (0,6%) și una de polonezi (0,7%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (3 persoane), germani (6 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și romano-catolici (0,85%), mozaici (0,6%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane) și baptiști (4 persoane).
Personalități[
- Radu Z. Tudose (n. 1928) – inginer chimist, membru corespondent al Academiei Române
- Margareta Clipa (n. 1958) – una dintre cele mai cunoscute cântărețe de muzică populară din România
Note
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 – populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu – Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Dragoș Cusiac, Dragoș Luchian – „Siret” (Ed. Sport-Turism, București, 1989), p. 63
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.