Relieful şi vegetaţia

  

Relief: deluros. înălţimea fiind de 484 m dealul lancului Grăniceşti, 466 m dealul Romaneşti.

Resurse naturale: pietriş pe albia  râului Suceava; gaze naturale (au fost făcute 2 sondaje instalându-se 2 capete de racord cu posibilitatea de exploatare in viitor).

Solul: Pe raza localităţii Grăniceşti solurile predominante sunt formate din cernoziomoide - Q26 ha. brune argile - 806 ha.  brune podzolice - 262 ha, gleice - 172ha, aluviale - 762ha, recosolurilor - 406 ha.

Reţeaua hidrografică

 

Râul Suceava străbate teritoriul comunei pe o distanţă de 4 km. iar pârâurile Solca pe o distanţă de 2 km. Horaiţ - 7 km. Racoveţ - 5 km şi Văduţ - 3 km.

Din punct de vedere hidrologic, zona se încadrează în bazinul hidrografic al râului Suceava, prin afluentul său - pârâul Horaiţ- fiind caracteristică tipului de deal şi podiş. Reţeaua hidrografică are o alimentare pluvio-nivo-subterană (ape freatice, suprafreatice şi de stratificaţie).

Pârâul Vâduţul (local numit şi Lunca) drenează versantul estic al platoului structural Grăniceşti. având izvoarele în partea de nord-est a dealului Grăniceşti şi se varsă în pârâul Horaiţ. iar direcţia lui este consecventă.

Acest pârâu are un debil mic, iar talvegul destul de adânc face să nu fie pericol de inundaţii.

Acumularea hidrotehnică Grăniceşti are o suprafaţă de aproximativ 49 ha.

Flora şi fauna

 

în trecut pe teritoriul comunei predominau pădurile de stejar şi fag, acest lucru fiind confirmat de descoperirile făcute în albia râului Suceava. Aici. odată cu excavarea balastului se scot şi trunchiuri de fagi sau stejari, în mare parte carbonizate, de grosimi ce ajung până la 2 m în diametru.

În prezent suprafaţa împădurită ocupă doar 9.54% din suprafaţa totală a comunei. Este vorba de pădurea de făget din apropierea satului lacobeşti şi Gura Solcii şi de suprafaţa împădurită cu salcâmi şi pini din hotarul cu satul Ţibeni, care a fost înfiinţată prin anii 1947-1950.

Culturi importante, ce predomină la nivelul comunei sunt: cerealele. în special grâul şi secara, porumbul, ovăzul ca furaj folosit în hrana cailor, cartoful, legumele de toate speciile - sfecla de zahăr (cultură care a scăzut mult în ultima perioada), culturi pentru furaje: lucerna, trifoiul şi iarba cultivată (măteuş) etc.

Ca şi vegetaţia, fauna a suferit transformări însemnate în decursul anilor. La nivelul comunei sunt  crescute toate speciile de animale ale zonei de deal. respectiv: bovine, cabaline, ovine, porcine şi caprine. S-a menţionat dispariţia dropiei şi a lupului. In prezent, se poate menţiona înmulţirea fără precedent a căprioarelor, iepurilor şi a mistreţilor. în pădurea lacobeşti şi Gura Solcii au fost găsite şi exemplare de şerpi şi vipere.

În rîul Suceava şi chiar pe pâraiele Horaiţ şi Solea sunt peşti: cleanul, mrana. seobarul. ştiuca. caras etc.In acumularea hidrotehnică a fost crescut industrial crapul (unguresc şi chinezesc) şi carasul. Pe această acumulare a apărut şi un microclimat de deltă fiind stoluri de pescăruşi, raţe sălbatice şi uneori lebede. în păduri şi pe zonele cu pomi din sate sunt şi alte specii de păsări, respectiv din rândul răpitoarelor: uliul, alte specii: bufniţa, cucul, privighetoarea, pe câmp ciocârlia, gaiţa, rândunica, vrabia, corbul, cioara etc. Porumbeii de diferite specii sunt atât sălbatici cât şi crescuţi de gospodari pentru frumuseţe. Mai amintim faptul că în unele gospodării se cresc curci, gâşte şi raţe alături de găini americane sau păuni.

 

Fauna şi flora ocrotită

 

Pe teritoriul comunei Grăniceşti au fost identificate specii de plante de interes comunitar, conform prevederilor Legii nr. 462/2001 cum ar fi: „Laleaua pestriţă" (Tridellaria meleagris) şi „Bulbucul  pestriţ" (Troleium europeus) - declarate monumente ale naturii. Aceste plante cresc în fâneţele din nord-estul satului Grăniceşti în hotar cu Calafindeşti şi Şerbâuţi.

Rezervaţii  naturale şi zone protejate

în comuna Grăniceşti există un număr de 2 arii protejate respectiv. „Rezervaţia naturală - „Laleaua pestriţă şi Bulbucul bătut" în partea de N-E a satului Grăniceşti. pe o suprafaţă de aproximativ 4 ha şi zona protejată „Valurile de pământ" din zona satului lacobeşti.

„Laleaua pestriţă'"               Zona protejată ..Valurile de pământ"

 

Întrucât administraţia publică locală  nu dispune de fondurile necesare pentru a realiza o protecţie a acestei zone prin îngrădiri şi pază. anual „Laleaua pestriţă1" este cosită de către proprietarii terenurilor obţinute în baza Legii Fondului Funciar.

Cu o situaţie asemănătoare se confruntă şi zona „Valurile de pământ" de pe lingă satul lacobeşti, în zona „Ocop" care. de asemenea, necesită măsuri urgente de îngradire